Comunicat de presa

privind articolele referitoare la situația CET Govora și procesul de decarbonizare in sectorul energetic

În urma informațiilor și acuzațiilor apărute în spațiul public prin articolele publicate în presa locală referitoare la situația CET Govora, considerăm necesară prezentarea unor clarificări fundamentate exclusiv pe documente oficiale emise de instituțiile statului român și pe obligațiile asumate de România în relația cu Uniunea Europeană.

Articolele publicate au încercat să inducă ideea că reducerea perioadei de valabilitate a licenței CET Govora și retragerea unor capacități energetice ar fi reprezentat decizii arbitrare, voluntare sau rezultatul unor interese locale.

Documentele oficiale demonstrează însă contrariul: conducerea CET Govora a acționat în executarea unor obligații legale și administrative asumate de statul român prin PNRR, legislația națională privind decarbonizarea și solicitările autorităților centrale.

Astfel, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) obligații clare privind procesul de decarbonizare a sectorului energetic și retragerea treptată din exploatare a unor capacități energetice pe bază de cărbune.

Aceste obligații au fost transpuse în legislația națională prin OUG nr. 108/2022 și OUG nr. 20/2026 privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic.

Nota de fundamentare a OUG nr. 20/2026 precizează explicit că România avea obligația implementării Jaloului 114 și a Țintei 119 privind retragerea unor capacități energetice pe bază de lignit și huilă.

In ceea ce priveste riscul suspendării fondurilor europene, documentele oficiale arată fără echivoc că neîndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR putea conduce la:

– blocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR;
– suspendarea unor fonduri europene importante;
– aplicarea unor penalități financiare de sute de milioane de euro.

Comisia Europeană a semnalat explicit existența unor situații de „reversibilitate” a procesului de decarbonizare și a solicitat autorităților române măsuri care să demonstreze caracterul ireversibil al acestui proces.

Referitor la solicitările oficiale adresate CET Govora, documentele oficiale arată că Ministerul Energiei a solicitat în mod expres implementarea măsurilor privind modificarea licențelor și respectarea calendarului de retragere a unor capacități energetice.

Memorandumul aprobat de Guvernul României privind deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR prevedea explicit măsurile necesare pentru respectarea Țintei 119 privind decarbonizarea sectorului energetic.

Prin adresa oficială transmisă către CET Govora de către Ministerul Energiei, înregistrată la Cabinetul Ministrului sub nr. 1378/BCI/11.03.2026, se solicită în mod expres:

„Modificarea licenței CET Govora până cel târziu la data de 20 martie a.c., în sensul reducerii perioadei de valabilitate a acesteia până cel târziu la 31 august 2026.”

În aceeași adresă se precizează explicit:

„Având în vedere cele de mai sus, vă adresăm rugămintea să dispuneți cele necesare pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi.”

Această solicitare nu reprezenta o simplă opțiune administrativă, ci punerea în aplicare a unui Memorandum aprobat de Guvernul României privind măsurile necesare pentru deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR și respectarea Țintei 119 privind decarbonizarea sectorului energetic.

Totodată, documentele oficiale arată că aceste măsuri au fost solicitate în mod direct de Comisia Europeană, în cadrul procedurilor de evaluare a jaloanelor PNRR, existând riscul unor penalități financiare majore și al suspendării unor finanțări europene în cazul neimplementării acestora.

În aceste condiții, conducerea CET Govora avea obligația legală și administrativă de a pune în aplicare măsurile comunicate de Ministerul Energiei și aprobate la nivel guvernamental.

Afirmațiile potrivit cărora CET Govora ar fi fost „sacrificată voluntar”, „autosabotată” sau ar fi acționat unilateral ignoră complet cadrul juridic și administrativ existent.

Faptul că anumite capacități energetice puteau beneficia temporar de derogări sau prelungiri nu înseamnă că operatorii energetici puteau ignora obligațiile asumate de România prin legislația europeană și prin PNRR.

Orice eventuală derogare sau prelungire putea fi acordată exclusiv în condițiile aprobate de Guvernul României și acceptate de Comisia Europeană.

In concluzie, conducerea CET Govora a acționat în executarea unor obligații legale și administrative rezultate din legislația europeană, obligațiile asumate prin PNRR, actele normative adoptate de statul român și solicitările Ministerului Energiei.

Acreditarea ideii că întreaga responsabilitate ar aparține exclusiv conducerii locale reprezintă o prezentare incompletă și denaturată a realității juridice și instituționale.

Facem precizarea ca orice analiză serioasă și onestă trebuie să pornească de la cadrul legal real și de la documentele oficiale, nu de la insinuări sau teorii speculative privind presupuse interese ascunse.

Într-un subiect atât de sensibil pentru comunitate, angajați și siguranța sistemului energetic, informarea publicului trebuie făcută responsabil, complet și echilibrat, cu prezentarea tuturor documentelor și obligațiilor legale existente, nu doar a unor interpretări selective.

ANEXE – EXTRASE DIN DOCUMENTELE OFICIALE

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 20 din 26 martie 2026privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic

EMITENT  GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 241 din 27 martie 2026



Având în vedere cadrul legislativ actual care prevede retragerea din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, a unei capacități totale de 1.755 MW din grupurile energetice cu funcționare pe bază de cărbune, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate inițial prin Planul național de redresare și reziliență al României, componenta 6 – reforma 1, jalonul 114 și ținta 119,luând în considerare faptul că, în urma procesului de negociere cu Comisia Europeană a Planului național de redresare și reziliență, România a obținut ajustarea etapelor calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrași din exploatare 1.045 MW, ca urmare a aprobării Deciziei de punere în aplicare a Consiliului nr. 14.452/25 din 13 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului național de redresare și reziliență al României,deoarece, în cadrul Planului național de redresare și reziliență, acordarea finanțării din partea Uniunii Europene este condiționată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România, inclusiv a jalonului 114 privind intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic și a țintelor 119 și 119a privind dezafectarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și lignit,ținând cont de faptul că noul calendar de decarbonizare convenit de România cu Comisia Europeană, inclusiv prin introducerea unei noi ținte în cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, componenta 6 – reforma 1, ținta 119a, permite prelungirea funcționării unor grupuri energetice până la data de 31 august 2026, respectiv până la finalul anului 2030,având în vedere caracterul urgent al reglementării, determinat de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național, a continuității furnizării energiei termice către populație, precum și de necesitatea îndeplinirii în termen a obligațiilor asumate de statul român în cadrul Planului național de redresare și reziliență,luând în considerare concluziile reuniunii tehnice desfășurate în data de 2 martie 2026 între reprezentanții autorităților române și ai Comisiei Europene, în cadrul căreia reprezentanții Comisiei Europene au semnalat necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării și au evidențiat necesitatea eliminării mecanismului introdus prin reglementările adoptate la sfârșitul anului 2025 care permite reducerea capacităților licențiate ale unor grupuri energetice prin mecanismul de reducere a licenței, apreciat de către Comisie ca fiind incompatibil cu obiectivele și angajamentele asumate de România prin Planul național de redresare și reziliență,întrucât mecanismul care permite reducerea capacităților licențiate ale unor grupuri energetice prin mecanismul de reducere a licenței a fost reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic,având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri legislative pentru asigurarea caracterului ireversibil al procesului de decarbonizare a sectorului energetic care conduc la evitarea blocării calendarului de procesare a Cererii de plată nr. 4 din cadrul Planului național de redresare și reziliență, inclusiv a plăților efective aferente acestei cereri de plată,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 1 iulie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 334/2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, alineatele (3) și (4) se abrogă.2. La articolul 4 alineatul (1), partea introductivă și litera c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 4(1) Capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, după cum urmează:……………………………………………………………………………………..c) până la 31 august 2026, 710 MW de capacități energetice operaționale de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă, incluzând capacitățile energetice de producție de energie electrică pe bază de lignit deținute de CET Govora – S.A., respectiv grupurile 3 și 4;

3. La articolul 4, alineatul (1^1) se abrogă.4. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Operatorul economic care deține capacitățile în cauză are obligația de a comunica ministerului de resort documentele justificative privind îndeplinirea obligației de scoatere din exploatare a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora.

5. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 5Documentele referitoare la scoaterea din exploatare/serviciu a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit și, după caz, de trecere în conservare a capacităților energetice pe bază de lignit prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) se emit de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice «Transelectrica» – S.A. pentru operatorii economici ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență.

6. La articolul 6, alineatul (1^1) se abrogă.7. La articolul 20, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Nescoaterea din exploatare de către operatorul economic a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de huilă și lignit la datele scadente prevăzute la art. 4 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacitățile de producție pe bază de huilă și lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente.

8. După articolul 20 se introduce un nou articol, art. 21, cu următorul cuprins:Articolul 21(1) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (4) și ale art. 11 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării caracterului ireversibil al măsurilor de reformă asumate prin Planul național de redresare și reziliență al României, Ministerul Energiei, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții, poate solicita Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei retragerea licenței pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și/sau termice, inclusiv în centrale de cogenerare pe bază de lignit sau huilă, pentru care termenele de scoatere din exploatare prevăzute la art. 4 au expirat.(2) Solicitarea prevăzută la alin. (1) se fundamentează pe monitorizarea stadiului de îndeplinire a jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență al României și constituie temei pentru emiterea deciziei de retragere a licenței de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării.

ANUNT